Știu că v-am promis un blog optimist, dar acest lucru nu înseamnă că dintr-o dată trăim într-o societate fără probleme, sau că ele trebuiesc ignorate. Dimpotrivă: consider că trebuie să le cunoaștem, ca să știm de unde pornește insatisfacția din viața de zi cu zi, și până la urmă... schimbarea în bine se poate produce și „de jos în sus”. ;)
Din ce în ce mai des, asist la discuții care gravitează în jurul ideii că oamenii nu mai socializează așa cum făceau cândva. Și cred că, din păcate, este adevărat. Amintindu-mi de copilăria mea, petrecută în mare parte în cartierul bucureștean Berceni, îmi aduc aminte un puternic spirit de comunitate: între vecini, mereu ne vizitam reciproc, mereu apelam unii la alții în caz de nevoie, eram o gașcă mare de copii care ne jucam împreună în fața blocului indiferent de anotimp, în timp ce „oamenii mari” discutau „de-ale lor”. Nu știu când, și mai ales de ce s-au schimbat lucrurile. Acum, locuind în centrul Bucureștiului, mărturisesc că de-abia îmi cunosc vecinii. Ne știm doar din vedere, nu trecem de un salut politicos dar rece, iar multe persoane în vârstă îi privesc cu suspiciune pe cei tineri. La ședințele asociației de locatari, prioritatea este mai degrabă învinovățirea reciprocă pentru diverse inconveniente, în locul colaborării constructive în vederea găsirii unor soluții convenabile pentru toți. Poate sună „pompos” ceea ce spun, dar... n-ar fi mai bine să fim mai uniți, indiferent de „comunitatea” din care facem parte?
Să fie deteriorarea generală a societății românești, care alimentează neîncrederea, cu sau fără motiv, pe care o avem unii în alții? Sau inegalitățile sociale, care dau naștere complexelor și invidiei, ne fac să ne îndepărtăm din ce în ce mai mult unii de alții? Oare în orașe mai mici lucrurile încă mai stau cum stăteau înainte, și oamenii sunt mai uniți? Voi ce părere aveți despre acest trist fenomen? Se poate schimba, și mai ales cum? Poate vi se pare o problemă lipsită de importanță, dar eu cred că relațiile pe care le avem cu persoanele care ne înconjoară definesc foarte mult siguranța din viața de zi cu zi. Dacă voi cunoașteți povești de succes, sau comunități unde exista colaborare, comunicare și respect reciproc, mi-ar plăcea cu siguranță să le aflu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu