"A vorbi despre limba romana este ca o duminica", spunea Nichita Stanescu. Si iata ca astazi, a vorbi despre limba romana este chiar... o duminica. Astazi, duminica, 31 August, in ultima zi de vara, noi sarbatorim Ziua Limbii Romane, sarbatoare care a fost legiferata in anul 2013.
Oare de cate ori ne-am gandit cu adevarat ce inseamna limba romana pentru noi si pentru identitatea noastra ca popor, dincolo de vorbirea curenta? Asa cum, din punct de vedere geografic si istoric, Romania se afla la rascrucea dintre mai multe culturi si civilizatii, asa si limba romana, dincolo de baza latina, se bucura si de alte influente, cum ar fi cele dacice, slave, grecesti, turcesti sau maghiare. Sau, stiati ca limba romana se aseamana foarte mult cu limbi minoritare precum sarda (Italia) sau catalana (Spania)? Ca si cultura noastra, si limba romana este un simpatic amestec de influente, in care regasim un pic din toate limbile care ne inconjoara si cu care poporul roman a intrat in contact de-a lungul istoriei.
Bineinteles, nu puteau lipsi initiativele cultural-artistice din Bucuresti, organizate in cinstea limbii romane. Iar un merit deosebit l-a avut Primaria Sectorului 2 care a organizat, impreuna cu alte institutii de prestigiu, atat la sediul propriu cat si in alte locatii din Bucuresti, diferite evenimente pentru toate gusturile si pentru toate varstele. Spectacole de poezie si muzica populara, dezbateri pe teme lingvistice, targuri de carte romaneasca, dar si depuneri de coroane la mormintele marilor scriitori romani, pe Aleea Artistilor din Cimitirul Bellu.
Ce inseamna limba romana pentru mine? Ca fost elev dintr-o clasa cu profil umanist, am destul de multe de spus. Un limbaj colorat, cu foarte multe nuante; o gramatica si o ortografie cu destul de multe capcane, dar de care tin cont chiar si in ziua de astazi; o mostenire literara foarte, foarte bogata, pe care o "revizitez" oricand, mai ales daca am nevoie sa ma relaxez; scriitori care ne-au facut sa visam, la toate varstele; comentariile literare si caracterizarile de personaje cu care ne "luptam" in anii de scoala; norocul de a fi avut profesoare exceptionale, atat la clasa cat si la meditatii; si nu in ultimul rand, satisfactia pe care o am atunci cand imi invat prietenii straini cate ceva in romana, care sa nu fie vreo injuratura, si ii aud pronuntand corect cuvintele respective.
Chiar daca nu ne dam seama, noi sarbatorim limba romana in fiecare zi - fie ca suntem seriosi si vorbim despre lucruri importante cautand cuvinte alese, fie ca ne jucam apeland la jocuri de cuvinte, fie ca ne suparam si apelam la foarte-coloratul bagaj de argou. ;) Dar nu in ultimul rand, sa nu renuntam sa citim, chiar si in vremurile acestea "tehnologizate". Este un angajament valabil si pentru mine, si voi incerca sa ma tin de treaba. :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu