Craciunul si Anul Nou: cat de importante sunt traditiile pentru noi?

       

    Toata viata mea, an de an, am asteptat mereu cu drag sarbatorile de Craciun si Anul Nou. Da, chiar si pe vremea cand (pasamite) nu aveam voie sa sarbatorim Craciunul. Multi spun ca totul a devenit o sarbatoare de consum, si ca in privinta Craciunului se pierde mesajul religios. Ceea ce e posibil. Dar, ceea ce este si mai adevarat este ca dincolo de "consumul" pe care unii si-l permit mai mult iar altii mai putin, sau dincolo de faptul ca unii dintre noi sunt mai credinciosi iar altii mai putin, traditiile raman.

            

          Ce ne amintim din peisajul de sarbatori de-a lungul anilor? Poate multi dintre noi mergeau cu colindul, mai ales cei care isi petreceau vacantele la tara. Dar nici la oras nu era de gluma: imi aduc aminte, incepand cu anii '90 si pana mai acum cativa ani, cel mai mult imi placea atunci cand eram "colindati" de catre studenti la conservator sau la teologie. Si ei intr-adevar cantau frumos! In ultima vreme nu au mai venit... Le simt lipsa... Bradul a fost mereu prezent, si in fiecare an cu cate o podoaba noua, ca sa ne aduca noroc - iar acum s-au adunat atat de multe, incat bietul bradut este din ce in ce mai incarcat! Copilariile petrecute la bunici, plimbarile cu sania si oamenii de zapada pe care ii faceam impreuna, si care se "schimbau la fata" de indata ce se mai incalzea afara. Familia intreaga se strangea la masa de Craciun, cu multe cadouri de la Mosul (sa nu aud obiectii!), si cu multe bunatati, nelipsite de pe mesele noastre - sarmale, piftie, carnati, cozonaci, si nu numai. Mai tarziu, si-au facut aparitia in peisaj targurile de Craciun, si concertele speciale ale mai multor nume sonore de pe scena muzicala romaneasca.

                 

         Sau mesele de Revelion in familie, unde ne intreceam pregatind cele mai interesante mancaruri festive, si priveam la televizor programele de Revelion cu muzica si sketch-uri umoristice. Mai tarziu, locul le-a fost luat de petrecerile cu prietenii, acasa la o gazda generoasa din interiorul gastii. :) Si bineinteles, de fiecare data trebuia sa ne imbracam cu ceva nou, pentru ca in anul care vine sa ne "innoim". 

               Una peste alta, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. E drept ca la tara lumea este mult mai indreptata catre traditii decat la oras, dar... romanii iubesc traditiile, indiferent de mediul unde locuiesc si de statutul social. Ne place sa ne implicam, sa punem in joc toate talentele noastre, atat in bucatarie cat si in decorarea casei. Ne place sa cream o atmosfera de muzica si veselie. Ne place sa profitam de aceste zile pentru a fi mai aproape de cei dragi, sa ii surprindem atunci cand adoptam rolul de Mos Craciun si sa ne bucuram de toate momentele magice impreuna.  Ne place, in limita posibilitatilor, sa ne amintim si de cei mai putin norocosi, si sa il trimitem pe Mos Craciun si pe la ei. Traditiile, oricare ar fi ele, si indiferent care sunt cele mai speciale pentru noi, sunt menite sa ne aduca impreuna si, prin urmare, sa ne faca mai buni. Iar noi PUTEM sa fim buni, chit ca ne dam seama sau nu. 

         Eu va doresc un Craciun fericit, cu multa sanatate, liniste sufleteasca, si momente pline de bucurii alaturi de cei dragi! 

Poezia lunii Decembrie

"Scrisoare Mamei"
              de Nicolae Labis


In muntii nostri zapezile torc lenes,
Izvoarele ingheata in suflete subtiri,
Si caprele de munte nervoase prin poiene-si
Urmeaza-n taina calea iernaticei iubiri.

Cred ca pe masa vinul asteapta-n adormire -
E vin ros din care pe-atunci n-ai vrut sa-mi dai
In vremurile acelea sapate-n amintire
C-o mama grijulie si-un baietel balai.

Oh, lumea cenusie cum se spargea deodata,
Si navalea intr-insa al datinei popor!
Stralucitoare capre cu lana colorata -
Si tobosari de basme saltand intr-un picior.

Si feti frumosi cu stele de-oglinzi din talpi in crestet,
Si draci blajini, tot focul punandu-si-l in joc,
Si ursul cu daraua purtand cojocul vested
Si dorul de padure purtandu-l in cojoc.

Sau clopoteii molcomi cernuti pe-ntreaga vale
Care-aduceau colindele la noi in lung convoi,
Cand ascultam la geam si palma dumitale
Imi mangaia obrajii imbujorati si moi.

Azi e la fel, si vinul asteapta-n adormire;
M-astepti cu vinul rosu voioasa sa mi-l dai,
Dar sunt acum departe, privind in amintire,
O mama grijulie si-un baietel balai. 

Noi suntem Romani! De ce suntem speciali?

     

  De-a lungul istoriei noastre recente, romanii au oscilat intre diferite sentimente contradictorii legate de tara noastra si de identitatea noastra nationala. De la comparatii cu lumea occidentala care ne puneau intr-un clar dezavantaj, sau de la rolul "ingrat" pe care l-am asumat pe plan international si pe care alegem fie sa il acceptam cu umilinta, fie sa il combatem cu un orgoliu nemasurat, pana la dorinta de a vedea schimbari pozitive in societatea romaneasca, sau la dorinta de a descoperi si de a demonstra ca avem mult mai multe lucruri si persoane cu care sa ne mandrim decat isi poate imagina "restul lumii". 
                

         Ei bine, aici vreau sa ajung! Ca roman plecat si reintors din strainatate in cateva randuri (si viitorul se prefigureaza la fel de incert, stati linistiti!), va garantez ca niciodata nu inceteaza sa iti pese de tara ta si de ce se intampla cu ea, asa cum intotdeauna te va afecta orice comentariu rautacios si ignorant la adresa poporului tau. Insa, ca om de comunicare, sunt de parere ca o imagine pozitiva a Romaniei si a poporului roman incepe cu noi. Pentru ca daca noi nu credem in noi, nimeni altcineva nu o va face. Pentru ca fiecare dintre noi, vrand-nevrand, prin propriul comportament, este responsabil de proiectarea unei imagini care sa ne fie favorabila. Ceea ce face si ce spune un singur om, are puterea sa ne afecteze, in mod colectiv, pe noi toti.  Si atunci, ce e de facut? 
              

         Noi trebuie sa ne cunoastem bine pe noi insine - istoria, geografia, limba, cultura, traditiile, societatea si oamenii care au insemnat ceva pentru noi. Nu cu scopul de a face comparatii cu alte tari, ci in primul rand pentru noi. Pentru a avea constiinta unei identitati nationale, pe care sa o transmitem generatiilor viitoare, dar si pe care sa o proiectam in afara granitelor. 
           

            
       De ce suntem speciali?

            ... pentru ca ne aflam la rascruce intre tari si culturi diferite, lucru care si-a lasat amprenta asupra noastra din punct de vedere cultural si lingvistic.

            ... pentru ca suntem singurul popor latin din Europa de Est.

            ... pentru ca tara noastra cuprinde toate formele de relief, spre bucuria calatorilor.
            ... pentru ca diferitele perioade istorice sunt vizibile in peisajele tuturor oraselor.

       ... pentru ca apreciem atat folclorul si vechile traditii romanesti, cat si valorile societatii moderne.

        ... pentru ca am avut o istorie tumultuoasa si plina de schimbari, carora le-am facut fata mai bine sau mai rau, dar intotdeauna am mers inainte.

                ... pentru ca am invatat sa fim solidari.

               ... datorita unor nume ca Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brancoveanu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, sau Regele Ferdinand "Intregitorul".

                 ... pentru bibliotecile noastre din care nu lipsesc Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Luca Caragiale, Vasile Alecsandri, George Cosbuc, Mihail Sadoveanu, George Calinescu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, si multi, multi altii. 

             ... pentru ca atat in trecut cat si in prezent, Romania a dat nume valoroase in toate domeniile: stiinta, muzica, teatru, film, sport. Poate nu au fost multe aceste nume, sau poate unele dintre ele nu au reusit sa isi gaseasca un egal in prezent, dar merita sa fie cunoscute in lumea intreaga.
          "Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie?" Acum mai mult decat inainte sunt intr-o pasa optimista. Asa ca iti doresc sa demonstrezi lumii intregi ca POTI, si sa ajungi sa fii apreciata la justa ta valoare. De asemenea, doresc ca solidaritatea si spiritul civic demonstrate in timpul alegerilor sa nu ramana niste episoade izolate, si intr-adevar sa continuam sa fim uniti, sa ne ajutam si sa ne respectam intre noi. 
          La multi ani, Romania mea frumoasa!