Toata viata mea, an de an, am asteptat mereu cu drag sarbatorile de Craciun si Anul Nou. Da, chiar si pe vremea cand (pasamite) nu aveam voie sa sarbatorim Craciunul. Multi spun ca totul a devenit o sarbatoare de consum, si ca in privinta Craciunului se pierde mesajul religios. Ceea ce e posibil. Dar, ceea ce este si mai adevarat este ca dincolo de "consumul" pe care unii si-l permit mai mult iar altii mai putin, sau dincolo de faptul ca unii dintre noi sunt mai credinciosi iar altii mai putin, traditiile raman.
Ce ne amintim din peisajul de sarbatori de-a lungul anilor? Poate multi dintre noi mergeau cu colindul, mai ales cei care isi petreceau vacantele la tara. Dar nici la oras nu era de gluma: imi aduc aminte, incepand cu anii '90 si pana mai acum cativa ani, cel mai mult imi placea atunci cand eram "colindati" de catre studenti la conservator sau la teologie. Si ei intr-adevar cantau frumos! In ultima vreme nu au mai venit... Le simt lipsa... Bradul a fost mereu prezent, si in fiecare an cu cate o podoaba noua, ca sa ne aduca noroc - iar acum s-au adunat atat de multe, incat bietul bradut este din ce in ce mai incarcat! Copilariile petrecute la bunici, plimbarile cu sania si oamenii de zapada pe care ii faceam impreuna, si care se "schimbau la fata" de indata ce se mai incalzea afara. Familia intreaga se strangea la masa de Craciun, cu multe cadouri de la Mosul (sa nu aud obiectii!), si cu multe bunatati, nelipsite de pe mesele noastre - sarmale, piftie, carnati, cozonaci, si nu numai. Mai tarziu, si-au facut aparitia in peisaj targurile de Craciun, si concertele speciale ale mai multor nume sonore de pe scena muzicala romaneasca.
Sau mesele de Revelion in familie, unde ne intreceam pregatind cele mai interesante mancaruri festive, si priveam la televizor programele de Revelion cu muzica si sketch-uri umoristice. Mai tarziu, locul le-a fost luat de petrecerile cu prietenii, acasa la o gazda generoasa din interiorul gastii. :) Si bineinteles, de fiecare data trebuia sa ne imbracam cu ceva nou, pentru ca in anul care vine sa ne "innoim".
Una peste alta, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. E drept ca la tara lumea este mult mai indreptata catre traditii decat la oras, dar... romanii iubesc traditiile, indiferent de mediul unde locuiesc si de statutul social. Ne place sa ne implicam, sa punem in joc toate talentele noastre, atat in bucatarie cat si in decorarea casei. Ne place sa cream o atmosfera de muzica si veselie. Ne place sa profitam de aceste zile pentru a fi mai aproape de cei dragi, sa ii surprindem atunci cand adoptam rolul de Mos Craciun si sa ne bucuram de toate momentele magice impreuna. Ne place, in limita posibilitatilor, sa ne amintim si de cei mai putin norocosi, si sa il trimitem pe Mos Craciun si pe la ei. Traditiile, oricare ar fi ele, si indiferent care sunt cele mai speciale pentru noi, sunt menite sa ne aduca impreuna si, prin urmare, sa ne faca mai buni. Iar noi PUTEM sa fim buni, chit ca ne dam seama sau nu.
Eu va doresc un Craciun fericit, cu multa sanatate, liniste sufleteasca, si momente pline de bucurii alaturi de cei dragi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu